By Fundătura Ponorului este o depresiune carstică din Munții Șureanu, în județul Hunedoara, aflată în Parcul Natural Grădiștea Muncelului–Cioclovina.
Cunoscută și ca „Palma lui Dumnezeu”, zona atrage atenția prin valea largă, pârâul cu numeroase meandre, fânețele și sălașele răspândite pe versanți.
Pentru vizitatorii care pornesc dinspre Hațeg, una dintre variantele documentate de acces este drumeția din satul Federi. Traseul are aproximativ 5,2 kilometri pe sens și necesită, în mod obișnuit, peste două ore de mers. Accesul trebuie pregătit ca o ieșire pe munte, nu ca o oprire scurtă la marginea șoselei.
Fundătura Ponorului
Cum ajungi la Fundătura Ponorului?
Una dintre cele mai cunoscute variante de acces pornește din satul Federi, aflat în apropierea localității Ohaba-Ponor.
Dacă vii dinspre Hațeg, urmezi DN66 în direcția Petroșani. În zona comunei Pui, continui spre Ohaba-Ponor și Federi, de unde începe traseul pietonal către luncă.
Accesul până în satul Federi se poate face pe drum asfaltat. De aici, pentru a ajunge în depresiune, trebuie urmate drumuri de munte și poteci care traversează pădurea.
Traseul pietonal începe în partea sudică a satului Federi, în zona unor garaje aflate la capătul sectorului asfaltat.
Primul segment urmează aproximativ 1,4 kilometri un drum de coastă, până la un panou informativ. Aici traseul părăsește drumul mai bun și continuă prin pădure, pe porțiuni cu urcare.
După traversarea zonei împădurite, poteca intersectează un drum montan și începe coborârea spre luncă. Pe măsură ce cobori, apar primele priveliști asupra pajiștilor și asupra pârâului care șerpuiește prin depresiune.
Ultima parte a traseului trece pe lângă sălașe și terenuri folosite pentru activități agricole.
Cazare in zona gasiti AICI
Traseul Federi – Fundătura Ponorului: distanță, durată și dificultate
Traseul din Federi este o variantă potrivită pentru persoanele obișnuite cu drumețiile ușoare și medii. Totuși, urcările și distanța totală necesită încălțăminte adecvată și suficient timp pentru întoarcere.
Informații practice despre traseu:
- Lungime: aproximativ 5,2 kilometri pe sens.
- Durată: aproximativ 2–2,5 ore pe sens.
- Distanță dus-întors: aproximativ 10,4 kilometri.
- Urcare cumulată la dus: aproximativ 462 de metri.
- Coborâre cumulată la dus: aproximativ 162 de metri.
- Dificultate: ușoară în condiții bune, pentru persoane obișnuite cu mersul pe munte.
- Marcaj: punct roșu, cu borne și marcaje Via Transilvanica pe traseu.
- Echipament recomandat: bocanci, apă, hrană, haine pentru vreme schimbătoare și hartă offline.
Pe parcurs există șase panouri informative despre relieful carstic al Munților Șureanu.
Pentru o excursie dus-întors, este bine să rezervi cel puțin 4–5 ore numai pentru mers. Opririle pentru fotografii și pauzele de odihnă pot prelungi considerabil durata.
Deși traseul are marcaje, la unele intersecții este necesară atenție. O hartă GPS descărcată înainte de plecare este utilă, mai ales pentru cei care nu cunosc zona.
Se poate ajunge cu mașina la Fundătura Ponorului?
Există și variante de acces pe drumuri montane utilizate de vehicule cu gardă mare la sol. Acestea sunt însă diferite de traseul pietonal din Federi.
Drumurile pot avea pietre, șleauri, denivelări și sectoare noroioase. După precipitații, unele porțiuni pot deveni greu de parcurs.
Cu un autoturism obișnuit, cea mai prudentă soluție este să ajungi în Federi, să lași mașina într-un loc permis și să continui pe jos.
Accesul cu un vehicul 4×4 depinde de starea drumului și de eventualele restricții existente. Traseul nu trebuie abordat ca un drum rutier obișnuit și nu este recomandată intrarea cu mașina pe pajiști.
Ce face peisajul de la Fundătura Ponorului atât de diferit?
Privită de pe versanții din jur, depresiunea se remarcă prin cursul șerpuit al apei. Pârâul traversează pajiștile printr-o succesiune de cotituri pronunțate, numite meandre.
Unele dintre cele mai cunoscute fotografii ale locului sunt realizate de sus, din punctele în care pot fi observate aproape întreaga luncă și forma meandrelor.
La nivelul pajiștilor, peisajul arată diferit. Aici se disting sălașele din lemn, gardurile care delimitează terenurile, clăile de fân și drumurile folosite de localnici.
În anumite perioade ale anului, pe pășuni pot fi întâlnite animale domestice, în special oi, vaci și cai.
Aceste elemente fac parte din activitatea gospodărească a zonei. Construcțiile din lemn nu sunt decoruri turistice, iar terenurile trebuie respectate ca proprietăți și spații de lucru.
De ce dispare apa în subteran?
Fundătura Ponorului se află într-o regiune carstică, unde rocile calcaroase au fost modelate în timp de apă.
Calcarul se poate dizolva lent sub acțiunea apei, favorizând apariția fisurilor, galeriilor subterane, peșterilor și a punctelor în care cursurile de apă pătrund în subteran. Aceste locuri de captare a apei sunt cunoscute sub denumirea de ponoare.
În zona Fundăturii Ponorului, apele care traversează lunca sunt legate de sistemul carstic al Peșterii Șura Mare. Peisajul de la suprafață reprezintă astfel o parte vizibilă a unui sistem hidrologic mai complex.
Un detaliu interesant este că, în perioadele cu precipitații abundente, lunca se poate inunda temporar. Atunci când debitul apei crește, pot apărea suprafețe întinse acoperite de apă.
Iarna, dacă temperaturile sunt suficient de scăzute, aceste acumulări pot îngheța. Gheața formată natural nu trebuie considerată sigură pentru deplasare.
Când este cel mai bine să vizitezi Fundătura Ponorului?
Aspectul depresiunii se schimbă considerabil de-a lungul anului, în funcție de vegetație, precipitații și activitățile agricole.
Primăvara, pajiștile încep să înverzească, iar debitul cursurilor de apă poate fi mai mare, în special după topirea zăpezii și după ploi.
Vara, fânețele și pășunile ocupă o parte importantă a peisajului. În această perioadă pot fi observate activitățile tradiționale de cosit și creștere a animalelor.
Toamna, pădurile de pe versanți capătă nuanțe de galben, arămiu și brun. Contrastul dintre pajiști, cursul apei și vegetația de pe dealuri este unul dintre motivele pentru care zona este fotografiată în acest anotimp.
Iarna, zăpada modifică aspectul întregii depresiuni, dar accesul devine mai dificil. Traseul poate necesita echipament specific și experiență de deplasare în condiții de iarnă.
Pentru o primă vizită, este recomandată o zi cu vreme stabilă, fără precipitații abundente și cu suficiente ore de lumină pentru parcurgerea traseului dus-întors.
Te astept si pe grupul nostru de facebook VACANTE PRIN ROMANIA
- Pensiunea Bradul – De la relaxare în ciubărul încălzit la distracție pe pârtia de tubing
- Komod Cabin Hațeg – cazare cu jacuzzi și vedere la munte
- Parcuri tematice și de distracții din România: idei pentru următoarea ieșire cu copiii
- Ochiul Beiului: apa turcoaz ascunsă în pădurile Cheilor Nerei
- Pensiunea Heaven Deva – cazare modernă aproape de Cetatea Devei
alba animale animale de companie apuseni BAILE FELIX Baile Figa bran brasov Bucovina bucuresti busteni castelul Bran cazare Brasov cazare in natura cazare la munte cazare maramures ciubar cluj colibita copii de vazut harghita hunedoara lac maramures munte mures natura piscina porumbacu de sus praid Ranca sibiu SPA straja suceava tichete toplita traditional Transalpina transfagarasan transilvania turda Valea Doftanei Vatra Dornei